Intre noi e frig si-ntuneric

picioarele-mi calca prin lumea ta

si umbra pasilor mei rasuna strain pe dalele goale

e marmura neagra in sufletul tau iubito

si ceata si frig si intunneric.

lumini nu mai sunt

caci iarna lumina scade

mancata de noapte.

Contruiseram carari  unul spre altul

sa ne ghideze mainle inspre si dinspre,

dar la ce bun caci noaptea  si ceata le-au  astupat cu mantia lor.

Mi-ai spus: Cauta-ma!

scapara bricheta, aprinde lumanarea

si infrunta noaptea

hai sa contruim iara-si impreuna carari!

dar m-am trezit, caci s-a facut dimineata;

cu fruntea-mi lipita de fruntea ta,

 

atat de aproape si totusi atat de departe

caci  intunericul si ceata si frigul au ramas

si astupa cu pledul lor cadaveric

umbra cararilor ce-au fost

intre noi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s